Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi, 12 mai 2015, începând cu ora 17.00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr.12, sector 3, Bucureşti.

Muzeul Naţional de Istorie a României, sub patronajul Ministerului Culturii, în colaborare cu Muzeul Dunării de Jos - Călăraşi, Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu" - Giurgiu, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa - Olteniţa, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan" - Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa"- Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti organizează expoziţia temporară de arheologie interactivă şi exploratorie intitulată Radiografia unei lumi dispărute. Privind înapoi spre trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6 000 de ani. 

CONCEPTUL UNEI EXPOZIŢII “ALTFEL"

“Privind înapoi în trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6000 de ani" reprezintă o propunere de expoziţie dedicată momentului în care s-au împlinit 90 de ani de la primele săpături arheologice efectuate în acest sit (1923). Din motive obiective, independente de noi, proiectul nostru s-a putut însă materializa abia acum, în primăvara anului 2015
Expoziţia reprezintă un proiect de amploare, coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a României şi dezvoltat în parteneriat cu Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu" Giurgiu, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa Olteniţa, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan" Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa" Bucureşti şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti.
Proiectul expoziţional se doreşte o veritabilă radiografie a unei aşezări de acum 6000 de ani din sud-estul României, bine cunoscută specialiştilor din domeniu, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu, comuna Mănăstirea, judeţul Călăraşi, reprezintă un caz special în contextul eneoliticului românesc, deoarece a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice exhaustive, în anii ’20 ai secolului trecut, sub conducerea profesorului Ion Andrieşescu, ajutat de tânărul Vladimir Dumitrescu, student în ultimul an la Universitatea Bucureşti, la acel moment. Practic aici s-a cercetat pentru prima oară de către reprezentaţii şcolii de arheologie din România ceea ce astăzi numim cultura Gumelniţa, o civilizaţie din a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr., parte componentă a marelui complex cultural Kodjadermen-Gumelniţa-Karanovo VI din zona Balcanilor.
Pornind de la cele menţionate anterior, expoziţia "Privind înapoi în trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6000 de ani" îşi propune atingerea a trei dimensiuni majore, ce se constituie în obiective principale:
1. Dimensiunea istoriografică (biografică) - în care vom prezenta istoricul acestui şantier arheologic, unul dintre cele mai vechi din ţara noastră, dar şi a oamenilor care au realizat descoperirile respective, autorii acelor fapte "necunoscute", care nu se regăsesc în cadrul expoziţiilor de arheologie realizate într-o manieră clasică, mai precis, timpul, munca şi pasiunile consumate de către acei oameni care fac posibil aducerea la lumină a artefactelor şi a evenimentelor din trecut pe care le vizualizăm, ulterior, în expoziţii, pe internet sau în emisiuni TV;
2. Dimensiunea arheologică pluri- şi interdisciplinară - în care vom prezenta descoperirile excepţionale realizate de-a lungul timpului în situl de la Sultana - locuinţe, morminte, podoabe, vase, unelte litice, uneltele din os si corn, podoabele din materii dure animale (IMDA) şi de metal - organizate sistematic, pe categorii de activităţi specifice comunităţilor preistorice ce le-au utilizat, urmând principiile know-how, know-why şi know-who (de exemplu cum construiau, cum locuiau, ce materii prime foloseau, ce unelte aveau, ce mâncau, cum îşi procurau hrana, cum se înmormântau etc.);
3. Dimensiunea experimentală - în care vom prezenta o parte dintre rezultatele proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală (2010-2014) integrate în expoziţia propriu-zisă, pentru o mai bună înţelegere şi vizualizare a comunităţii eneolitice de la Sultana de acum 6000 de ani. Aceasta va cuprinde atât artefactele obţinute experimental de noi, în scopul de a înţelege mai bine comunităţile de acum 6000 de ani şi anumite probleme tehnico-funcţionale, cât şi o parte exploratorie pentru public, în care acesta va putea vizualiza procesul de obţinere a unor artefacte similare celor preistorice.

Expoziţia nu vizează o prezentare a celor trei dimensiuni descrise mai sus într-o manieră didactică, “rece", ştiinţifică (fără însă a ignora această dimensiune), ci o prezentare într-o formă exploratorie, artistică, senzorială, narativă, cursivă, armonioasă, care să reflecte complexitatea faptelor şi artefactelor prezentate şi etalate, care să permită o veritabilă explorare a expoziţiei, care să creeze profunzime şi emoţii, dar care să conducă totodată la însuşirea de cunoştinţe noi. În acest sens, tematica, traseul expoziţional ce urmează conceptul de labirint, precum şi modul de etalare se doreşte o prezentare lizibilă, accesbilă, coerentă şi integrată a descoperirilor şi datelor arheologice, sub forma unei veritabile scenografii ştiinţifico-artistice.
Conceptele expoziţiei sunt acelea de radiografie asupra trecutului şi a unei lumi dispărute, biografia unei aşezării preistorice şi identitatea oamenilor ce au trăit acum 6000 de ani. Forma de exprimare vizuală neconvenţională, se doreşte una multidimensională, care implică o combinaţie de imagini grafice alb şi negru, în asociere cu artefactele arheologice şi reconstituirile unor contexte arheologice, combinate cu sunete şi lumini. Interacţiunea dintre exponate şi public se doreşte complexă şi extrasenzorială, în aşa fel încât vizitatorii să fie transpuşi într-o atmosferă care să conducă la naşterea de senzaţii, percepţii şi trăiri.
Realizarea acestei expoziţii la Muzeul Naţional de Istorie a României a reprezentat o veritabilă provocare din mai multe motive. În primul rând spaţiul disponibil pentru montarea expoziţiei a fost unul deja amenajat pentru o altă expoziţie (“Comorile Chinei în România"-2012), vitrinele şi elementele de etalare fiind astfel în mare măsură predefinite. Această situaţie a impus o adaptare a tematicii la spaţiul de expunere existent şi găsirea unor soluţii tehnice şi artistice de etalare a artefactelor arheologice şi de exprimare a ideilor propuse de către expoziţie. În al doilea rând, ideea de a prezenta o secvenţă din istoria unei comunităţi de acum 6000 de ani, ce a trăit pe actualul teritoriu al României, nu reprezintă un demers simplu, mai ales atunci când scopul expoziţiei nu a fost unul de simplă etalare în vitrine a unor artefacte arheologice deosebite, aşa cum se procedează de obicei în cazul expoziţiilor clasice. Astfel, expoziţia de faţă şi-a propus să integreze date ştiinţifice interdisciplinare, de ultimă oră, care să fie prezentate publicului într-o manieră accesibilă şi inteligibilă. În acest sens, amintim doar datele legate de analizele paleogenetice (ADN) realizate pe scheletele din necropola de la Sultana, care demonstrează apropierea genetică dintre populaţiile de acum 6000 de ani şi cele din România zilelor noastre.
Având în vedere toate cele expuse anterior, avem speranţa că expoziţia "Privind înapoi în trecut: Sultana-Malu Roşu, o aşezare preistorică de acum 6000 de ani" va reprezenta o abordare unică în peisajul expoziţional din România, care propune publicului pasionat de istorie şi arheologie o experienţă multisenzorială complexă şi inedită.