Muzeul este organizat în casa părintească a scriitorului Alexandru Sahia (1908 - 1937), imobil locuit până în 1963, când a fost vândut de fratele scriitorului către Muzeul Civilizaţei Gumelniţa Olteniţa, în scopul înfiinţării casei memoriale.
Decizia de înfiinţare a muzeului comunal a fost luată în 1965.
Casa a fost redeschisă pentru public în 2002, după ce a fost închisă pentru a se efectua lucrări de renovare care au durat mai mulţi ani.
În cele patru încăperi sunt reconstituite momente reprezentative pentru viaţa intelectualităţii din mediul rural din primele decenii ale secolului al XX-lea: mobilier, ştergare, ceramică populară, bucătăria din epoca respectivă precum şi cămara cu unelte gospodăreşti, valoarea etnografică fiind deosebită.
Sunt expuse, de asemenea, ziare şi reviste la care scriitorul a colaborat, documente şi fotografii ilustrând viaţa acestuia.
După ce a absolvit clasele primare urmate în localitatea natală, Alexandru Stănescu a fost înscris în 1920 la Liceul Militar "Dimitrie Sturdza“ din Craiova.
În 1926, elevul Alexandru Sahia a debutat literar cu schiţa "Sculptorul Boamba“ publicată în revista "Şoimii“, editată de Liceul Militar "Mihai Viteazul“ din Târgu-Mureş, unde ere înscris sub numele de Alexandru G. Stănescu. La Şoimii, Sahia a semnat cu pseudonimul Al. Mânăstireanu, după numele satului său Mânăstirea din judeţul Ilfov. Inadaptat vieţii cazone, în 1927 a părăsit Liceul Militar, iar în anul 1928 şi-a dat bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti.
Nu s-a putut adapta nici la viaţa universitară, astfel că în anul 1929 a intrat în viaţa monahală, devenind călugăr la Mănăstirea Cernica. La mai puţin de un an de la intrarea la mănăstire s-a retras.
Începând din 1931 şi până în 1937 - anul decesului - Sahia a fost gazetar publicând în cunoscute ziare şi reviste ale vremii: Rampa, Facla, Dimineaţa, Azi, Cuvântul liber, Adevărul şi Era nouă.
În 1932 a înfiinţat chiar şi două publicaţii efemere, Bluze albastre şi Veac nou. Scrie reportaje şi, după o vizită în U.R.S.S în 1935, laudă realizările sovietice, fapt apreciat de sovietici, care au nevoie să prezinte o imagine pozitivă a Uniunii Sovietice în lumea occidentală. De la el ne rămâne opera "URSS azi“, una din puţinele cărţi scrise de scriitori români despre URSS. Cu un an înainte de deces, Sahia s-a înscris în Partidul Comunist Român (PCR). A murit la numai 29 de ani ca urmare a unei tuberculoze netratate. În 1946, după preluarea puterii politice în România, PCR l-a transformat în erou al clasei muncitoare. Faptul că a murit de tuberculoză le-a permis biografilor oficiali să scrie că se trage din ţărani săraci. De fapt era fiul unui ţăran înstărit, ajuns chiar primar liberal în comuna sa.
Casa memorială Alexandru Sahia în http://ghidulmuzeelor.cimec.ro
Date biografice
Alexandru Sahia, cu numele său iniţial Alexandru Stănescu s-a născut în comuna Mânăstirea din fostul judeţ Ilfov la 11 octombrie 1908, fiind al fiu al unui ţăran înstărit. Copilăria, până la 12 ani şi-a petrecut-o în satul natal. După ce a absolvit clasele primare urmate în localitatea natală, în anul 1920 Alexandru Stănescu a fost înscris de tatăl său la Liceul Militar "Dimitrie Sturdza" din Craiova.
În 1926, elevul Alexandru Sahia a debutat literar cu schiţa "Sculptorul Boamba", publicată în revista "Şoimii", editată de Liceul Militar "Mihai Viteazul" din Târgu-Mureş.
Inadaptat vieţii cazone, în 1927 a părăsit Liceul Militar, iar în anul 1928 şi-a dat bacalaureatul.
S-a înscris la Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Nu s-a putut adapta nici la viaţa universitară, astfel că în anul 1929 a intrat în viaţa monahală, devenind călugăr la Mănăstirea Cernica.
La mai puţin de un an de la intrarea la mănăstire s-a retras şi din mănăstire.
Începând din 1931 şi până în 1937 - anul decesului - Sahia a fost gazetar publicând în cunoscute ziare şi reviste de orientare democratică ale vremii: Rampa, Facla, Adevărul, Dimineaţa, Azi, Cuvântul liber, Era nouă şi altele. A înfiinţat, în 1932, revistele Veac nou şi Bluze albastre. În anul 1935, după o călătorie de tei luni în toamna anului 1934 în Uniunea Sovietică, a scris volumul de reportaje U.R.S.S. azi. In felul acesta la el ne rămâne opera "URSS azi", una din puţinele cărţi scrise de scriitori români despre URSS.
A murit la numai 29 de ani ca urmare a unei tuberculoze netratate.
În 1946, după preluarea puterii politice în România, PCR l-a transformat în erou al clasei muncitoare. Faptul că a murit de tuberculoză le-a permis biografilor oficiali să scrie că se trage din ţărani săraci. De fapt era fiul unui ţăran înstărit, iar tatăl său, Gheorghe Stănescu, a fost ales timp de 30 de ani primar al comunei Mânăstirea pe Listele Partidului Naţional Liberal.
Activitatea literară
În lucrarea sa URSS azi, scrisă în stilul unui jurnal de călătorii, scriitorul prezintă într-o lumină pozitivă realizările sovietice ca: metroul din Moscova, monumentele arhitectonice, viaţa de familie sănătoasă din lumea sovietică, nefiind deziluzionat şi dezamăgit, ca Panait Istrati, după o vizită similară în Uniunea Sovietică.
Citate din Alexandru Sahia: "Cele citite prin ziare şi mai ales discuţiile avute cu prietenii din ţară - asupra faptului că bolşevicii nu-ţi arată decât ceea ce vor - m-au ţinut treaz tot timpul şi am refuzat ghidul sovietic, deşi poate uneori mi-ar fi fost de folos"; sau despre catedrala Sfântul Vasile, din timpul lui Ivan cel Groaznic. “Îţi face impresia unei fete bătrâne, pe care dansul lumii noi a prins-o la mijloc, într-un joc de care ea însă e străină cu totul". Volumul a apărut într-o prima ediţie in 1935, la editura Ramuri din Craiova. Autorul însuşi s-a preocupat îndeaproape de apariţia ei.
În nuvelele sale Întoarcerea tatii din război, Pe cîmpia de sînge a Mărăşeştilor, Uzina vie, Revolta din port, Ploaia de iunie, Şomaj fără rasă, Execuţia din primăvară, autorul condamnă războiul, descrie viaţa socială, lupta dintre clasele sociale, prezentând într-o lumină favorabilă mişcarea revoluţionară.
Opera
Cărţi
U.R.S.S. azi
Huliganii lui Dumnezeu (neterminată)
Nuvele şi schiţe
Fapt divers în port
Isus în mânăstire
Ouăle şi patriarhul
Moartea definită
Uzina vie
Revolta din port
Ava cu tava
Execuţia din primăvară
Moartea tânărului cu termen redus
Moartea înghiţitorului de săbii
Întoarcerea tatei din război
În câmpia de sânge a Mărăşeştilor
Primăvara 1935
Ploaia din iunie
Şomaj fără rasă
Articole şi reportaje
În noapte
Banalităţi exasperante
Literatura şomerilor
Mirarea din Ierusalimul cel sfânt
Revistele şi toamna
Prietenia Iosif-Gârleanu
Renegat
Bluze albastre
Salariile
Conversiunea datoriilor agricolae
Şomajul
Inundaţiile
Congresul antirăzboinic
Ghilotina
Lucrătorii ceferişti sunt nemulţumiţi de răspunsul d-lui ministru al Comnunicaţiilor
Tragica soartă a muncitorilor din porturi
... Şi noi am fost elevi
Accidentaţii Casei centrale nu sunt ajutaţi
Situaţia celor câteva mii de muncitori ceferişi şomeri
Barbarie
Este necesară o grabnică anchetă la Doftana
Henri Barbusse
Pentru eliberarea maselor
Situaţia femeii muncitoare
Crăciunul negru
Doftana
Moartea pictorului Nicolae Cristea (cuvântare rostită la înmormm’ntarea pictorului)
Front unic - front popular
Tatar-Bunar
Puşkin
Tineretul german
• Scrieri alese, Editura Scrisul Românesc, 1988
In memoriam
• Emil Vasilescu: Alexandru Sahia, interpretat de... Editura Eminescu, Bucureşti
