Radovanu, siturile arheologice
Gorgana întâia şi a doua
Cercetările arheologice de la Radovanu Gorgana a doua au fost iniţiate de către Sebastian Morintz şi Done Şerbănescu. Cercetările s-au desfăşurat în perioadele 1971-1973, 1975-1977, 1979, 1984 şi 1988. Acestea au constat în cercetarea locuirii datând din perioada târzie a epocii bronzului şi care este suprapusă de o aşezare getică fortificată. Rezultatele cercetării au făcut obiectul unui studiu: Sebastian Morintz, Done Şerbănescu, Rezultatele cercetărilor de la Radovanu, punctul Gorgana a doua (jud. Călăraşi). 1. Aşezarea din epoca bronzului. 2. Aşezarea geto-dacică, Thraco-Dacica, VI/1-2, 1985, p.5-30.
Cercetările au fost reluate în anul 2004, acestea extinzându-se şi asupra sitului denumit Gorgana întâia (sau Ghergălău), cercetată anterior de către Eugen Comşa, şi care evidenţiaseră un alt complex geto-dacic fortificat. În perioada 2004-2012 responsabilul ştiinţific a fost Done Şerbănescu iar începând cu anul 2013, Alexandru Morintz. Din colectivul de cercetare a făcut permanent parte Cristian Schuster. De asemenea, din colectiv au mai făcut parte, pe perioade mai scurte sau mai lungi, specialişti din ţară şi din străinătate, absolvenţi şi studenţi din S.U.A, Marea Britanie şi Bulgaria.
Primele campanii (2004-2006) s-au desfăşurat doar pe Gorgana a doua şi au avut ca scop elucidarea anumitor aspecte privind locuirea getică şi cea din epoca bronzului: sistemul de fortificaţie, organizarea şi amenajarea spaţiului etc. Dintre descoperirile mai importante menţionăm emisiuni monetare elenistice, ceramică, râşniţe plate, fusaiole, greutăţi, unelte şi obiecte din metal, piatră sau bronz. Menţionăm şi descoperirea a şapte vetre decorate cu şnurul înfăşurat. Cele mai multe erau de formă rectangulară, orientat pe direcţia punctelor cardinale. Această suprapunea parţial o alta, nedecorată.
În campaniile din anul 2007-2009 cercetările s-au desfăşurat pe ambele situri. Cercetările de pe Gorgana întâi au vizat continuarea secţiunii efectuate anterior de către Eugen Comşa. A fost taluzat profilul secţiunii practicate prin valul de apărare, prilej cu care s-au confirma observaţiile făcute în anul 1988. Porţiunea din valul de apărare care se păstrează, are forma ovală şi lungimea de 40 m. La marginea valului dinspre incinta fortificată, de-a lungul lui, se află un parapet de piatră format din lespezi, cu o fundaţie nu prea adâncă, care a servit, după părerea lui Eugen Comşa, la sprijinirea valul. Tot aici au fost cercetate şi trei morminte aparţinând culturii Cernavodă I.
Importanţa descoperirilor efectuate în situl Gorgana întâi a impus o concentrare a cercetărilor aici în campaniile 2009-2012. Acestea au dus la acumularea unui mare volum de informaţii referitoare la locuirile Gumelniţa, Cernavodă I şi perioada dacică
În campaniile din anii 2013-2014 cercetările s-au concentrat pe Gorgana a doua. Cercetarea arheologică a fost desfăşurată în paralel cu efectuarea de măsurători magnetometrice în mai multe zone ale sitului.
Cei 11 ani de noi cercetări arheologice la Radovanu au vizat şi instruirea de tineri cercetători şi studenţi, inclusiv prin folosirea unor metode de cercetare modernă.
